Lucrări importante care aparţin artiştilor din generaţia anilor ’80 au fost expuse în Viena, cu ocazia organizării a două evenimente ample care s-au desfăşurat în paralel: “Vienna Contemporary” din cadrul Marx Hall şi “Natural Histories –Traces of the Politcal”, din interiorul Muzeului Mumok.

Mă refer la nume precum: Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Zoltan Bela, Bejenaru Matei, Pavel Brăila, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Doru Tulcan, ultimii patru fondatorii grupului timişorean “Sigma” .

În cadrul evenimentului “Vienna Contemporary” şi-au desfăşurat activităţile antreprenoriale, unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa românească şi internaţională, reprezentanţi ai galeriilor ca  Ivan Gallery , Anca Potersau Gallery ,  Jecza Gallery , Eastwords Prospectus.

Arta generației ’80  ocupă un loc special în segmentul local şi internaţional în contextul actual al societăţii- fapt pe care îl înțelege și generația mai tânără de artiști, mai ales că istoricul ei configurează statutul pieţei din România la nivel internaţional.

Pe lângă obiectul de studiu al generației ’80 , în cadrul târgului este interesant de observat şi evoluţia generaţiei mai tinere de artiști:  418 Gallery a prezentat  lucrările unor artişti mai tineri, nu doar în cadrul acestui eveniment,  dar şi în  acela din interioul muzeului Mumok.

                         

 Iulia Toma Dura Europolis I Ivan Gallery                           Iulia Toma, Duras Europolis II Ivan Gallery

O galerie participantă la târg care mi-a atras atenția prin programul ei curatorial este Zilberman Gallery, cu două sedii: În Instanbul şi Berlin. Galeria a prezentat o expoziţie colectivă care a  variat repertoriul  vizual de la fotografie, gravură, pictură, instalaţie şi obiect la artă video. O apariţie particulară în cadrul  expoziţiei a avut-o artista Şukran Moral care îşi focusează cercetările  pe statutul  femeilor în societate, autoare a unor instalaţii şi performance-uri psihologice care aduc  sexualitatea femeii  în centrul atenţiei  privită ca mijloc de explorare al tabuurilor.

Discursul ei este critic, dramatic şi tranşant problematizând subiecte ca poligamia, violenţa fizică şi mutilarea plăcerii iar lucrările expun metodele pe care bărbaţii le aplică  împotriva femeilor şi care au ca scop anihilarea voinţei de emancipare. În cadrul  expoziţiei a participat cu o instalaţie-autoportret care ne arată izolarea femeii prin personificarea unei păsări ţinute în colivie.

Pentru că m-am ațintit  asupra sexualității  femeii nu vreau să ocolesc nici galeria  Ost Licht Gallery care a participat cu fotografii semnate de artistul japonez  Nobuyoshi  Araki. Artistul este cunoscut pentru abordarea originală în explorarea  erotismulului  feminin, dar  cel mai mult s-a remarcat pentru  limita dintre erotism şi pornografie, o linie destul de fină care dă naștere ambiguităților și interpretărilor diverse pe tema sexualității.

                             

 Foto: Nobuyoshi  Araki, That girl is a monster  I                         Foto:  Nobuyoshi  Araki, That girl is a monster II   

Revenind  la  unele galerii de artă locale, este surprinzător să aflu că lucrări importante din colecțiile lor cât și din cele private erau expuse la Muzeului MUMOK, ocupând chiar un loc central în cadrul expoziţiei“Natural Histories –Traces of the Politcal”.

Rainer Furshe, curatorul expoziţiei analizează  imaginea  naturii reprezentată în artă, în anologie cu procesele sociale şi evenimentele istorice  declarând că:  “Natura revendică totul şi devine un semn al schimbării istorice.”(Rainer Fursche)

Conform intenţiei curatoriale au fost expuse lucrări semnate de Ion Grigorescu şi de grupul timişorean “Sigma” regăsindu-i pe artiştii români lângă artişti de renume ca Jonathas de Andrade, Mirosław Bałka, Heimrad Bäcker, Joseph Beuys, Sandra Vitaljić, Lois Weinberger, Christopher Williams.

Lucrările de faţă sunt  realizate în perioada regimului comunist, când deja germenii  conceptualismului  românesc din anii ’60 se dezvoltă ca un manifest şi un sistem de gândire diferit, opus ideologiei comuniste.  Lucrările expuse  nu sunt doar produse artistice ci studii complexe  după natură, înzestrate cu preocupări de-a dreptul umaniste.

Căutările artistice ale grupului “Sigma” se focuzează pe reprezentări de structuri organizate şi algoritmi grafici ale unor organisme vii.

În expoziţia de faţă regăsim opere cunoscute ale artiştilor din  anii ‘70 :”Knot, prisma triunghiulară”(Constantin Flondor, 1974), “Structurând cubul”(Doru Tulcan,1974-1972), “Structurile plantei”(Ştefan Bertalan, 1973) “Libelulă”(Ştefan Bertalan, 1970-72) etc.

                               

 Constantin Flondor, Prisma triunghiulară                                Doru Tulcan, Structurând cubul

Ştefan Bertalan descrie pasiunea pe care o are pentru structurile sale de forme naturale:  “Am expus o conopidă  într-o relaţie naturală nu dintr-o dorinţa extravangantă printre expozanţi, ci  mânat de sentimente generoase, am dorit să vizualizez o ordine străbuna ce străbate universul (…)Conopida mi-a povestit că în experienţa ei milenară, natura i-a dăruit multă experienţă de viaţă şi de aceea oamenii au privit-o, precum şi dintr-un motiv simplu şi de cunoaştere, apoi au descoperit în ea, ca şi în alte forme  naturale, forma ideală, pentagonul şi spirala.” (Ştefan Bertalan, revista Arta, nr 20-21, 2016)

         

 Ştefan Bertalan,Structurile plantei, Mumok                            Ştefan Bertalan, Caisă, Mumok

          

Ştefan Bertalan, Libelulă, Mumok.                                          Expo. Grupul Sigma, Mumok.

Articol de Elena Ghiţoiu