Lucrări importante care aparţin artiştilor din  generaţia  anilor ’80, au fost expuse în Viena,  cu ocazia organizării a două evenimente ample care s-au desfăşurat în paralel: “Vienna Contemporary” din cadrul Marx Hall şi “Natural Histories –Traces of the Politcal”, din interiorul Muzeului Mumok.

Când mă refer la artişti optzecişti  specific nume ca  Geta Brătescu, Ion Grigorescu, Zoltan Bela, Bejenaru Matei, Pavel Brăila, Constantin Flondor, Ştefan Bertalan, Doru Tulcan, ultimii patru, fondatorii grupului timişorean “Sigma” din anul 1969.  În cadrul evenimentului “Vienna Contemporary”,  şi-au desfăşurat activităţile antreprenoriale, unii dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa românească şi internaţională, reprezentanţi  ai galeriilor  ca  Ivan Gallery , Anca Potersau Gallery ,  Jecza Gallery , Eastwords Prospectus.

Am remarcat  că arta optzecistă ocupă un loc special  pe plan  local şi internaţional iar  promoterii ei manifestă un interes continuu pentru problematizarea  subiectelor înainte de 1989, în contextul actual al societăţii- fapt pe care îl întelegem mai ales  atunci când arta optzecistă cu experimentele  ei, configurează statutul  pieţei din România la nivel internaţional. În  contextul pe care  arta optzecistă l-a creat  este interesant de observat şi evoluţia  generaţiei mai tinere  iar  418 Gallery, a prezentat  lucrările unor artişti mai tineri, nu doar în cadrul acestui eveniment,  dar şi în  acela din interioul muzeului Mumok.

                         

 Iulia Toma Dura Europolis I Ivan Gallery                           Iulia Toma, Duras Europolis II Ivan Gallery

Pe scena  internaţională de artă contemporană, am observat  o galerie  care s-a remarcat printr-un concept clar, reuşind să păstreze  firul naraţiunii, coerent. Este vorba despre Zilberman Gallery,  cu două sedii, În Instanbul şi Berlin. Galeria a prezentat  o expoziţie colectivă , care a  variat repertoriul  vizual de la fotografie,  gravură, pictură, instalaţie şi obiect la artă video.  O apariţie particulară în cadrul  expoziţiei a avut-o artista Şukran Moral, care îşi focusează cercetările  pe statutul  femeilor în societate şi  este autoarea unor instalaţii şi performance-uri psihologice care aduc  sexualitatea femeii  în centrul atenţiei  privită ca mijloc de explorare al tabuurilor. Discursul ei este critic, dramatic şi tranşant  problematizand  subiecte ca poligamia, violenţă fizică şi mutilarea plăcerii iar lucrările expun metodele pe care bărbaţii le aplică  împotriva femeilor şi care au ca scop anihilarea voinţei de emancipare. În cadrul  expoziţiei a participat cu o instalaţie-autoportret care ne arată izolarea femeii prin personificarea unei păsări ţinute în colivie.

Pentru că mi-am oprit atenţia  asupra  sexualitătii  femeii,  menţionez că în cadrul evenimentului,  Ost Licht Gallery a participat cu fotografii semnate de artistul japonez  Nobuyoshi  Araki.  Artistul este cunoscut pentru abordarea originală în explorarea  erotismulului  feminin, dar  cel mai mult s-a remarcat pentru  limita dintre erotism şi pornografie pe care a creat-o în artă.

                             

 Foto: Nobuyoshi  Araki, That girl is a monster  I                         Foto:  Nobuyoshi  Araki, That girl is a monster II   

Revenind  la producţia artistică optzecistă , este expusă  nu doar în cadrul târgului de artă Vienna Contemporary  ci şi în acela al Muzeului MUMOK, iar aici, ocupă un loc central cu ocazia expoziţiei “Natural Histories –Traces of the Politcal”. Rainer Furshe, curatorul expoziţiei analizează  imaginea  naturii reprezentată în artă, în anologie cu procesele sociale şi evenimentele istorice  declarând că  :  “Natura revendică totul şi devine un semn al schimbării istorice.”(Rainer Fursche)

Conform intenţiei curatoriale au fost expuse lucrări semnate de  Ion Grigorescu  şi de grupul timişorean “Sigma” regăsindu-i pe artiştii români , lângă artişti de renume ca Jonathas de Andrade, Mirosław Bałka, Heimrad Bäcker,  Joseph Beuys, Sandra Vitaljić, Lois Weinberger, Christopher Williams.

Lucrările de faţă sunt  realizate în perioada regimului comunist, când deja germenii  conceptualismului  românesc din anii ’60 se dezvoltă ca un manifest şi un sistem de gândire diferit, opus ideologiei comuniste.  Lucrările expuse  nu sunt doar produse  artistice, ci studii complexe , după natură, înzestrate cu preocupări de-a dreptul umaniste. Căutările artistice ale grupului “Sigma” se focuzează pe reprezentări de structuri organizate  şi algoritmi grafici ale unor organisme vii. În expoziţia de faţă regăsim opere cunoscute ale artiştilor din  anii ‘70 :”Knot, prisma triunghiulară”(Constantin Flondor, 1974), “Structurând cubul”(Doru Tulcan,1974-1972), “Structurile plantei”(Ştefan Bertalan, 1973) “Libelulă”(Ştefan Bertalan, 1970-72) etc.

                               

 Constantin Flondor, Prisma triunghiulară                                Doru Tulcan, Structurând cubul

Ştefan Bertalan, descrie pasiunea pe care o are pentru structurile sale de forme  naturale:  “Am expus o conopidă  într-o relaţie naturală nu dintr-o dorinţa extravangantă printre expozanţi, ci  mânat de sentimente generoase, am dorit să vizualizez o ordine străbuna ce străbate universul (…)Conopida mi-a povestit că în experienţa ei milenară, natura  i-a dăruit multă experienţă de viaţă şi  de aceea oamenii au privit-o, precum şi dintr-un motiv simplu şi de cunoaştere, apoi au descoperit în ea, ca şi în alte forme  naturale, forma ideală, pentagonul şi spirala.” (Ştefan Bertalan, revista Arta, nr 20-21, 2016)

         

 Ştefan Bertalan,Structurile plantei, Mumok                            Ştefan Bertalan, Caisă, Mumok

Ca o retrospectivă a celor două evenimente vizitate văd necesară, promovarea producţiei mai tinere româneşti în contextul internaţional, unde arta optzecistă a participat  cu succes.

          

Ştefan Bertalan, Libelulă, Mumok.                                          Expo. Grupul Sigma, Mumok.

 

Articol de Elena Ghiţoiu