Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane, 2021, courtesy Amabasada României din Spania și Ministerul Afacerilor Externe

 

Cu ocazia comemorării aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Spania, Muzeul Național de Istorie din Madrid va găzdui expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”. Este prima prezență pe solul Spaniei al unui eveniment de amploare, exclusiv legat de istoria și cultura României. Proiectul de anvergură este, de altfel, cea mai importantă expoziție organizată de Muzeul Național de Istorie din București în ultimii 50 de ani. Inaugurarea va avea loc pe data de 30 Septembrie la Madrid, fruct al colaborării cu 39 muzee române din care sunt expuse mai bine de 800 de artefacte. Vizitatorii vor avea ocazia să urmărească cronologia firului roșu, ce trasează procesul de construire al identității culturale specifice poporului Român. ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” se va lăsa pătrunsă până la data de 27 Februarie 2022.

 

Muzeul Național de Istorie din Madrid, 2021, courtesy Ambasada României din Spania

 

România va dezvălui la Madrid unicitatea patrimoniul ei, fragment legitim al celui european și strâns legat de originile latine. Statul român aduce temporar la Muzeul Național de Istorie din Madrid unicate originale, puse mai apoi în legătură cu artefacte de pe solul spaniol, în expoziție. Pe lângă numeroasele muzee românești, Muzeul de Arheologie din Sevilia, Primăria din Guadix (Grenada), dar și Muzeul Național Prado, au participat și ele cu piese proprii pentru a completa astfel ansamblul exponatelor. În parteneriat cu Ambasada României din Spania, proiectul expozițional este plasat sub egida Programului de Diplomație Publică și Culturală stabilit de Ministerul Afacerilor Externe.

Podoabe de aur și argint, comori princiare, arme, unelte, accesorii vestimentare, monede, piese din ceramică, sticlă, lemn sau os, sculpturi din piatră sau metal – colecția de artefacte redă momentele cheie ale inevitabilelor transformări în timp. Coiful de aur de la Coțofenești, tablele cu legile municipale de la Troesmis, dar și tăblițele din minele de aur de la Alburnus Maior, vor putea fi descoperite în exclusivitate de publicul spaniol. Piesele unice de o valoare inestimabilă, printre care săbii dacice sau primul coif de tip Weisenau, se desprind din marea trecutului pentru a grăi ce au văzut. Din ansamblu se detașează Șarpele Glykon (de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) și o rară reprezentare a lui Eros în chihlimbar (de la Muzeul Național de Istorie a României), arătate pentru prima oară în străinătate.

Expoziția pune în lumină oportunitatea așezării țării ce a permis contactul cu popoarele dimprejur, fapt care, prin mutații sociale, este la originea tărâmului român actual. România ocupă un punct geografic unic, la răscrucea spațiului mediteranean, a continentului European cu cel Asiatic. Situația ei încurajează de-a lungul timpului confluența mai multor culturi în sânul său, iar solul ei este un punct istoric de dialog și comerț. 

 

Coif, Tezaur din Peretu (Peretu, Teleorman), La Tène. secolul IV a.C., courtesy Muzeul Național de Istorie din Madrid

 

Tezaur din Pietroasa, Antichitate Târzie, secolul V d.C., courtesy Muzeul Național de Istorie din Madrid

 

Brățară de aur în spirală, Grădiștea Muncelului (Sarmizegetusa Regia), Hunedoara. secolul I a.C., courtesy Muzeul Național de Istorie din Madrid

 

Hidrie, Callatis-Mangalia, Constanța, secolul IV a.C., courtesy Muzeul Național de Istorie din Madrid

 

Statuetă cu Erosm, Alburnus Maior (Roșia Montană, Alba), Secolele I–II d.C., courtesy Muzeul Național de Istorie din Madrid

 

Expoziția arată evoluția istorică și culturală a teritoriului român pe o durată de mai bine de 1000 de ani. Ea este structurată cronologic în șase teme generice care acoperă fenomene de civilizație specifice. Vizita începe cu finalul primei epoci a fierului, pentru a trece apoi prin prezența civilizație La Tène pe teritoriu, cu o cotitură spre situația provinciilor romane și a spațiilor disidente imperiului. Vizitatorul ajunge apoi în perioada secolelor IV – VII A.D, martor unei transformări esențiale a continentului European.

Vizitatorii curioși de istoria acestei părți a lumii vor avea prilejul să contemple felul în care sunt documentate schimbările culturilor de la sfârșitul Hallstatt și Sciților (secolele IV-VII A.D.), precum și metamorfozele lor după războiul dintre Daci și împăratul Traian (101-106 A.D.). În expoziție, accentul este pus pe aspectele Daciei ca provincie Romană (106-271 A.D.), totodată subliniind legăturile cu Spania prin evocarea întâlnirii Celților cu Romanii. Tezaure din Pietroasele, Turda sau Histria ilustrează antichitatea târzie (secolele IV-VI d. C.) și epoca marilor migrații.

 

Coif celtic, bunuri funerare princiare, Ciumești, Satu Mare, sfârșit La Tène, secolele III – II a.C.,courtesy Muzeul Național de Istorie Madrid

 

Cazan Scitic, Scorțaru Nou, Brăila, Hallstatt târziu, secolele VI–V a.C., courtesy Muzeul Național de Istorie din Madrid

 

La zorii culturii europene, ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” va șopti despre contopirea civilizațiilor. Vom traversa veacurile odată cu duhurile într-o lume a trecutului interconectată, ambivalentă, mereu schimbătoare.

Cu participarea muzeelor : Complexul Muzeal Național Neamț – Piatra Neamț, Complexul Muzeal Național Moldova – Iași, Muzeul Național al Bucovinei – Suceava, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj Napoca, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Complexul Muzeal Iulian Antonescu-Bacău, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud-Bistrița, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan – București, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Simion Gavrilă – Tulcea, Muzeul Brăilei Regele Carol I – Brăila, Muzeul Civilizației Dacice și Romane – Deva, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie – Constanța, Muzeul de Istorie Turda, Muzeul de Istorie Teodor Cincu – Tecuci, Muzeul Județean Argeș – Pitești, Muzeul Județean Botoșani, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu – Târgu Jiu, Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Județean Ialomița – Slobozia, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș – Baia Mare, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova – Ploiești, Muzeul Județean de Istorie Paul Păltănea – Galați, Muzeul Județean Mureș – Târgu Mureș, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul Județean Ștefan cel Mare – Vaslui, Muzeul Județean Vâlcea Aurelian Sacerdoțeanu – Râmnicu Vâlcea, Muzeul Municipiului București, Muzeul Municipal Carei, Muzeul Olteniei – Craiova, Muzeul Romanațiului – Caracal, Muzeul Regiunii Porților de Fier – Drobeta-Turnu Severin, Muzeul Țării Crișurilor – Oradea, Muzeul Țării Făgărașului Valer Literat – Făgăraș, Muzeul Vasile Pârvan – Bârlad, Muzeul de Istorie Petre Voivozeanu Roșiori de Vede.




Links :

http://www.man.es/man/fr/exposicion/exposiciones-temporales/202109-tesoros-rumania.html

https://www.facebook.com/ambasada.madrid

https://www.mnir.ro/index.php/portfolio/conferinta-de-presa-dedicata-pregatirii-deschiderii-expozitiei-tezaure-arheologice-din-romania-radacini-dacice-si-romane-la-muzeul-national-de-arheologie-din-madrid-regatul-spanie/?fbclid=IwAR0pB_q7vjzdeoy0M_j9cKSAeJo5Odx2Y9O45KrmABNCuktl57PBzwhDYW4

 

Stanca Soare / Vizual artist & redactor de știri externe: Absolventă a Școlii Naționale Superioare de Artă din Bourges, în prezent, colaborez cu Artevezi la rubrica Satelit 01001, unde gândesc articole pe teme sociale și artistice, cu noutățile din spațiul balcanic și european. Consider că practicile artistice fac parte din societatea actuală indiferent de țară.