Geometrii și subiectivități conexe la Sector 1 Gallery

  Instrucțiuni:Creează o compoziție din câteva forme lineare!Juxtapune-le. Repetă-le!Folosește materiale și culori diferite pentru a le realiza în trei dimensiuni.Închis sau deschis? Plat sau gestural ? Bidimensional sau în relief? Cu ce poți asocia construcția create?Caută, găsește și prezintă! Particularitățile de materie, culoare sau posibilitatea de a asociere a unor sensuri diferite cu organizări de forme, sunt motive care fac privitorii să se plimbe prin spațiile muzeelor, fascinați sau derutați de ingeniozitatea, surprizele sau capacitatea lor misterioasă de a evoca experiențe emoționale. Pornind de la artiști ca Albers, Malevich sau Mondrian, la Brâncuși, Lissitzky, Kobro și Strzeminski, către Helio Oiticica, Lygia Clark sau Michael Craig Martin, putem observa subiecte care au explorat vizual și ideatic posibilitățile de expresie ale unor configurații geometrice.Curatoarea Maria Rus Bojan ne propune în spațiul galeriei Sector 1 din București, în cadrul expoziției Subjective Geometries (care poate fi văzută până pe 27 ianuarie, 2023) o grupare de acest gen de experiențe provocate de lucrări cu metode variate de expresie.  Ele aparțin unor artiste care creează în contextul artistic din România și Olanda. Imaginile și obiectele sunt legate împreună de jocul configurațiilor geometrice.Suprapunerea acestor limbaje artistice are loc sub umbrela abstracției geometrice. Prelucrarea unor motive moderniste, care rezonează cu designul sau elementele arhitectonice, apare ca un motiv recurent în selecția realizată de curatoare. Știința, principiile designului sau coordonatele poeziei contemporane sunt direcții și repere comune artistelor.În rândurile care urmează voi descrie lucrările artistelor participante: Oana Năstăsache, Virginia Toma, Arantxa Etcheverria, Irina Dumitrașcu Măgurean, Machteld Rullens, Vanessa Singenzia și Mihaela Hudrea. Oana Năstăsache:  Este prezentă cu o pictură abstractă, geometrică, caldă. Lucrarea, mare ca dimensiune, asemenea unui peisaj ne poate plimba între o impresie de peisaj solar, de pământuri aride, și un fundal de benzi desenate, în care figurile sunt ascunse, sau vor apărea în secvența următoare. Procesul – tipic modernist - al stilizării și simplificării unor elemente sau detalii din naturi statice sau peisaje – ne duce până la punctul în care relația cu realitatea pare să dispară, sau cel puțin este ascunsă de straturile successive de abstractizare.  Virginia Toma:Ne propune o formă de artă concretă înrudită cu cea a Lygiei Clark, mai degrabă decât cu a unor artiști op art, ca Vasarely sau Bridget Riley - de care am putea să ne aducem aminte la o primă vedere.  Aici, ne confruntăm cu structuri de rețele, asemenea celor unor construcții ale unei perspective lineare, lipsite de linia orizontului. Structurile geometrice sunt lipsite de nevoia construcției iluzorii a realității, aspirația spre spiritualitate ori funcționalism, lăsându-ne în voia jocului cu unghiurile multiple sau valorile subtil construite. Este o formă de poezie abstractă, a triunghiurilor, a ipoteticelor linii de fugă precum și ale figurilor geometrice ce se structurează, și pot fi percepute din unirea acestora .  Apare uneori o vibrație sau o mișcare subtilă, fără să ajungă în punctul în care asocierea cu peisajul sau povestea să fie posibile. Imaginile descriu un spațiu conceptual repetitiv, în care formele geometrice precis limitate sunt îmbogățite de scări valorice rafinate. Nu este vorba despre lumina și umbra unui spațiu modelat iluzionist însă, chiar dacă am fi tentați să o căutăm. Expresivitatea structurilor este liniștită valorificată de o luminozitate latentă.  Arantxa Etcheverria:Artista construiește o formă de artă abstract geometrică înrudită cu arhitectura și designul. Obiectele sunt realizate printr-o strategie de lucru coezivă. Direcția în care lucrează Arantxa Etcheverria poate fi trasată în urmă până la mișcarea Arts and Crafts. Dacă artiștii mișcării Arts and Crafts au introdus arta vizuală în interioarele caselor, prin integrarea unor medii și genuri ale artelor decorative alături de pictură sau sculptură, pentru a lărgi audiența, artista își asumă istoria artei, urmându-i firul prin preocupările celor de la Bauhaus, reintroducând elementele vizuale decorative într-o zonă exclusivistă, de artă vizuală de elită.   Arantxa Etcheverria decupează elementele din istoria și din contextul lor urban din București, anulându-le funcționalitatea, dar păstrându-le stilul decorativ de tip modern. Rețeaua ordonatoare de tip modernist esteaccentuată prin construcții de lemn în relief. Acestea par înrudite cu ale artistei Louise Nevelson ca expresie stilistică, însă culoarea foarte vie și saturată ne trimite și spre Anish Kapoor sau Yves Klein. Conceptul însă odiferențiază. Ferestre și uși ce provin din prima jumătate a secolului al 20-lea, din București, sunt decupate și transformate în ornamente tăcute. Irina Dumitrașcu Măgurean:Artista explorează abstracția în zona fotografiei. Reperul vizual este pictura abstractă.  Artista excelează în investigarea unor strategii și procese de ștergere a realității convenționale, vizual comune, de la scoaterea din zona de claritate, la întoarcerea obiectivului spre unghiuri de obicei nebăgate în seamă de privirea noastră, până la folosirea traducerii dintr-o tehnică foto în alta. Seducția privitorului constă în provocarea curiozității și a atenției acestuia printr-o serie de imagini picturale (cianotipii pe suport de lemn sau fotografii polaroide), care însă resping nostalgia subiectului, sentimentul de satisfacție a surprinderii momentului decisiv menționat de Cartier Bresson. In locul momentului decisiv ce notează prezența figurii umane în peisaj, Irina Dumitrașcu Măgurean ne aduce și păstrează atenția în zona momentelor nedecisive, care formează însă majoritatea experienței noastre. 

 Machteld Rullens:Realizează obiecte sculpturale situate într-o zonă minimalistă, înrudită cu Arte Povera. Cutii juxtapuse, asemenea unor obiecte de mobilier, cum găsim la artista Doris Salcedo, goale însă, și vopsite în culori saturate, cu o suprafață groasă, lucios picturală, constituie obiectele sale. Pentru un privitor familiar cu istoria artei moderne, invitația de a asocia cu precedente abstracte – cum ar fi Mondrian - sau cu elemente de design și arhitectură olandeză, justifică și introduce într-un context care dă sens construcției abstracte și tridimensionale.   Vanessa Singenzia:În aceeași zonă a tridimensionalului, într-un mediu clasic al artelor decorative, Vanessa Singenzia se joacă atât cu mediul ceramicii, cât și cu posibilul sens al unui loc de joacă. Volumele geometrice colorate sunt construite asemenea jocurilor de cuburi ale copiilor. Ele sunt intercalate cu sugestii fals funcționale care te fac să zâmbești și îți provoacă dorința de a te juca atât cu volumetria, culoarea, cât și cu posibile funcționalitățiimaginare. A apuca, a prinde, o bucată de materie în mână ar putea să fie impulsul care dă naștere și menține procesul de joacă și creație al artistei. Spre deosebire de alte artiste din România, cum ar fi Daniela Pălimariu sau Maria Pop Timariu, care lucrează în același mediu, însă cu mize și preocupări de sens diferite, Vanessa Singenzia ar putea fi văzută dintr-un unghi ce include sugestii narative, similare cu ale lui Juan Miro.  Mihaela Hudrea:Prin lucrările prezentate Mihaela Hudrea ne propune o formă de post-minimalism, care la prima vedere ar avea legătură cu grafic design-ul. Dimensiunea mare, și mediul pictural ales, precum și procesul de lucru alartistei, ne sugerează însă o formă de poezie contemporană. Lucrările sale au drept repere artiști precum James Turrell sau Ann Veronica Janssens. Instanțe ale vizualului din domeniul științific, teoretic sau experimental, sunt convertite în poezie prin intermediul culorilor intense și calde, cu valori atentalese, care sugerează mișcarea sau pulsația. Simplitatea și claritatea expresiei impresionează asemenea sonorității unei voci distinctive.  Expoziția Subjective Geometries reușește să pună în valoare lucrările artistelor prin crearea unei impresii vizuale coezive și puternice. Iar cubul alb al galeriei Sector 1 pare să fie un loc bun pentru experiment și joacă, pe care curatoarea Maria Rus Bojan îl folosește ca să prezinte abstracția geometrică la feminin.