În luna februarie, în cadrul muzeului Banatului Muntean din Reșița, s-a deschis publicului o nouă expoziție de artă. Intitulată „Ecou Brâncuși”, expoziția prezintă obiectul artistic și obiectul curatorial – ambele sub semnătura artistului optzecist Dan Perjovschi. Alcătuită din obiecte și instalații, care pun în valoare opera brâncușiană, expoziția omagială poate fi vizitată până la data de 20 martie.
Din comunicat de presă:
Marcat. De dorința de auto exprimare într-un context artistic rigid, ideologizat. De țara lui Iliescu, președintele care a chemat minerii să înăbușe protestele.
Acțiunea lui Dan Perjovschi de la Timișoara, din 1993, în cadrul festivalului de performance ’’Zona’’ (curator: Ileana Pintilie), intitulată ’’România’’: artistul s-a lăsat tatuat pe brațul stâng cu numele ’’România’’, în fața publicului, gestul fiind unul care amintea de un marcaj într-un spațiu concentraționar sau de o acțiune ’’ireversibilă și subculturală’’, menită să dureze la fel de mult ca autorul ei. Tema a fost reluată în serii de lucrări ulterioare.
’’Eram săraci, iar corpul era ieftin și radical’’ – celebra sintagmă care îi aparține, este o realitate. Alături de Lia, soția lui, cei doi artiști au înscenat o serie de acțiuni în apartamentul lor din Oradea, oraș în care a ales să lucreze după terminarea facultății. În 1988 Lia Perjovschi realizează ’’Testul somnului’’ – body-action, acțiune prin care și-a acoperit corpul cu o scriitură, fotografiindu-se apoi ca un corp pasiv, vegetal în fața obiectivului, sugerând resemnarea manifestată la nivel național în fața dictaturii lui Ceaușescu. Un an mai târziu, 1989, revolta celor doi artiști față de întregul context social și politic din România acelor vremuri s-a concretizat în acțiunea ’’Anulare’’, realizată tot în intimitatea locuinței: artista s-a lăsat bandajată și legată de către Dan Perjovschi, acesta fiind singurul martor și asistent.
Împreună în viață (încă din clasa a VIII-a) și în artă, inseparabilii Perjovschi continuă să interogheze și să exprime vizual gândurile, temele esențiale ale umanității.
Marcant. După terminarea facultății din Iași, Dan Perjovschi a trăit pe viu o perioadă aglomerată de adevărată ’’gestație’’ artistică, petrecută mai mult pe drumuri și în stradă, în care intră chiar și în politică prin desenele după realitate de la Revista 22 ori prin postul pe care l-a câștigat la departamentul pentru tineret al Ministerului Culturii. Peste 10 ani, în 1995, are prima expoziție personală la New York. Vreme de aproape o lună a desenat cu creionul pereții, podeaua și tavanul galeriei Franklin Furnace. La vernisaj a împărțit gume de șters publicului prezent, acesta ștergându-l la propriu…
Apropos de Franklin Furnace, acesta este un loc aflat în Ohio/US, numele provenind de la un furnal care funcționa la 1826 în comitatul Scioto, Ohio. Interesantă poveste, mai ales din perspectiva furnalului reșițean. Martha Wilson, artist pionier al performance art, înființează în 1976 Franklin Furnace Archive, un spațiu artist-run care promovează artă video, instalații și performance.
Patru ani mai târziu recidivează și se lasă ’’șters’’ din nou, impresionând publicul, de data aceasta la Bienala de la Veneția: desenele lui au umplut pardoseala spațiului în care expunea alături de subREAL, o colecție de ilustrații, desene vechi și proaspete, vizitatorii fiind puși în situația critică de a călca peste toate acestea.
Perjovschi practică o formă de artă vie, în care experiența directă a convivialității devine mediul de lucru, materialul din care acesta produce opera. Această estetică relațională este cel mai acut simptom al schimbării paradigmei privind tipul de raporturi pe care arta le vizează: dacă arta medievală a privilegiat raportul cu divinitatea iar Turner și impresioniștii au transferat interesul spre natură, aceasta este preocupată de raportul interuman, fiind un factor de socializare și dialog, o întâlnire informală și vie între artist și spectator.
ECOU BRÂNCUȘI: după/peste/fără Brâncuși
Expoziția aglutinează în jurul acestui universal Nomen este omen care este Brancusi (fără diacritice), obiecte și instalații alături de o narațiune vizuală care povestește influența marelui Brâncuși în arta contemporană. ’’Un iarmaroc de idei, imagini, interpretări sau neînțelegeri, populisme, globalisme și naționalisme. Brâncuși în bronz, plastic, zăpadă, argint sau în colivă… Nu te duce mintea și se sparie gândul. Nebunia nebuniilor.’’
Artist și curator: Dan Perjovschi.
Tect: Alina Săftulescu