Claudia Ion. Artista cu obsesia decorației în arta portretului

Jocul de selecție UNTITLED m-a întors cu gândul la cum se raporta generația proaspăt absolventă de acum zece ani, când terminai cursurile universității de arte și îți puneai problema, de-aici încotro? Este un moment critic în care în mod independent și responsabil îți asumi o direcție: fie mergi pe formulele mai ”safe” financiare și te apuci de design, publicitate sau gaming, fie iei taurul de coarne și te lupți cu angoasele condiției de artist tânăr emergent. Sau te ambiționezi să le faci pe amândouă și vezi cât reziști în ritmul ăsta.

Ținând cont de contextul actual pandemic dar și de caracterul creativ al fiecăreia, le-am propus artistelor selectate de mine, particpante Untitled, un pig-pong scurt din întrebări care invită la răspunsuri concise, din care să le ”citim” un pic mai în amănunt.

Am parcurs  feed-urie lor de insta, din care am încercat să obțin un context cu privire la ceea ce fac artistele,  pe de-a întregul. Iar în ordinea selecției, am început cu artista Claudia Ion.

Într-o lume hiper-digitalizată care crește exponențial în fiecare zi, este dificil să mai stabilești ierarhii, pentru că ramificațiile sunt infinite, și în același timp s-a dezvoltat fenomenul în care o soluție/ un tip stilistic/ un limbaj vizual poate fi repede preluat și reprodus/adaptat. În cazul Claudiei (Ion), m-a convins mai degrabă seria clară puternic decorativă a portretelor postate de curând. Cu toate că au o linie egală și larg utilizată stilistic în tipul de desen al cărților de colorat, compozițiile sunt proaspete și au un caracter individualizant. Este de urmărit direcția în care se va îndrepta cu acest demers, care promite.

Așa că vă invit să o cunoașteți și voi pe Claudia Ion, într-un interviu pe care l-a acordat exlusiv revistei artevezi:

 

 

Ilina Schileru: Ce ai studiat până acum și cum consideri că te-a pregătit școala pentru a te descoperi și a-ți auto-expolata latura creativă?

Claudia Ion: Am studiat la Universitatea Națională de Arte București, Licență și Masterul, la secția Pictură. Nu am făcut liceul de arte, am terminat Liceul Pedagogic din Alexandria. La facultate am descoperit diverse tehnici, de exemplu, profesorul meu de atelier, Ștefan Câlția m-a învățat cum să folosesc culorile cu ulei în primul an de facultate.  Am făcut cunoștință cu diverse domenii cu care nu eram familiară și m-au ajutat foarte mult în evoluția mea artistică.

 

 

 

 

I.S. :Cum îți alegi mediul în care te exprimi?

C.I. : Materialele pe care le folosesc pentru o lucrare sunt în funcție de spațiul în care mă aflu. La atelier folosesc culorile cu ulei (prefer dimensiunile mari când folosesc această tehnică), iar acasă, culorile de apă, ink, markere. De obicei, când lucrez la o serie, îmi place să mă exprim în diverse tehnici oferind subiectului mai multe posibilități. Subiectul  de portret, în special, l-am tratat în diverse tehnici și este subiectul cel mai aproape de sufletul meu.

 

 

 

 

I.S.: Cine sunt personajele tale și ce îți spun ele?

C.I.: La master am realizat o serie de lucrări inspirate din fotografii vechi ale familiei. De atunci, figura care stă și se uită la privitor mi-a rămas întipărită în minte și îmi place să continui această “privire”, care ne urmărește. 

Acum sunt personaje imaginare, dar în fiecare există un lucru în care mă regăsesc personal și reflectă experiență acumulată de-a lungul anilor.

 

 

 

I.S.: Ce părere ai despre contextul local artistic? Unde te poziționezi acum și unde te proiectezi în viitor?

C.I.: Mi se pare că în ultimii ani se întâmplă foarte multe lucruri (expoziții, discuții, workshop-uri), ceea ce e bine. În ceea ce mă privește pe mine, lucrez constant pentru că îmi place foarte mult să fac acest lucru, presupun că oricărui artist, iar în viitor vreau să expun cel puțin o lucrare la un muzeu de artă.