Scrap Metal Kaboom Orchestra, expoziția de la Reșița, marchează noi teritorii culturale
Scrap Metal Kaboom Orchestra este titlul unei expoziții mamut, care a itinerat din 2021 și până astăzi, în mai multe spații culturale din țară. Evenimentul, petrecut în primă fază, în fosta casă Pittner din Reșița - unul dintre marile centre industriale ale României, a umplut rapoartele media cu articole scrise într-un spirit de emulație continuu.
Nicolae Comănescu, fostă căpetenie a „Rostopasca", „grupul cu strategie și intervenții reprezentative" (Adrian Guță), a itinerat expoziția cu susținerea Primăriei din Reșița, la: H'Art Gallery din București, Muzeul de Artă din Constanța, Galeria Pygmalion și Subterana Artelor din Timișoara, iar în prezent, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.
Titlul expoziției se leagă și de scena artistică a „primului târg de artă contemporană din România"- RAD, unde artistul reprezentat în primă fază de galeria /SAC, a inițiat o acțiune de parazitare a mai multor spații expoziționale, deschise în cadrul târgului, precum: Sabot, Diptych, Mobius, MATCA, Suprainfinit, Sector 1, Viewing Room 17, Plan B, Cazul 101. Prin urmare, picturi din seria Scrap Metal Kaboom Orchestra și desene în acrylic și cărbune din seria Marea Schemă Generală a Tuturor Lucrurilor, au pătruns în cele 10 spații expoziționale: „Dacă în fază incipientă miza artistului orbita în jurul numărului trei, așteptările și dorințele i-au fost depășite, numărul galeriilor care l-au acceptat (ba chiar invitat) ajungând la zece", menționează Diptych Art Space, gazda evenimentului pe facebook - Nicolae Comănescu: The Artist Is a Present / @RAD Art Fair | Facebook.
Expoziția, care itinerează în prezent, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov, „SMKO fostă TMK fostă CSR fostă UDR”, este curatoriată de Lina Țărmure (Owner Diptych) și este constituită dintr-un corpus de lucrări din seria Scrap Metal Kaboom Orchestra. Publicul este invitat să viziteze expoziția până la data de 2 iunie.
Din comunicat:
Nicolae Comănescu a fost invitat atunci de municipalitatea orașului bănățean să „conserve imaterialul repugnant” (Smaranda Ciubotaru), adică, să identifice, să colecteze și să refuncționalizeze fragmente extrase din Combinatul Siderurgic Reșița, această reminiscență comunistă. Comănescu introduce pe pânzele sale trăsături ale diverselor situri geografice încă din 2006, când a demarat seria „Praf și pulbere”, unde chiar a amestecat cele două elemente (alături de muștar, pământ din fața blocului în care locuiește și scrum de țigară) cu un medium acrilic, integrând mixul în compozițiile inspirate din cartierul Berceni; a urmat „DNA: Dust Narrative Analysis”, pentru care a mai adăugat pe lista materialelor și cenușa.În urma șederii sale de la Reșița, în 2021, a adunat zgură, rugină, cenușă și pulbere de cărămizi. Astfel, prin captarea unui moment pe care îl izolează în timp și spațiu pe o pânză, Comănescu își creează propria „tempor(e)alitate”; un univers hibrid, bazat pe propriile observații, trăiri și simțiri despre împrejurimi și / sau despre sinele raportat la acestea, într-un spațiu-timp anume. Această hibridizare provine dintr-o coagulare a unor informații pur vizuale — semne menite să se desfășoare exclusiv pe suprafața pânzei — și unele extra-vizuale, „povești presupuse, încifrări misterioase ale ADN-ului propriu, lucruri menite să creeze inflație și densitate mărită picturii”, după cum le descrie Nicolae Comănescu. ( Lina Țărmure, curatorul expoziției).
Autoare: Elena Ghițoiu