O scenă de gen românească. Expoziția Pomana Porcului

Patru galerii artist-run spaces s-au aliat în premieră, pe 18 decembrie, pentru organizarea unei expoziții demențiale, care a avut la bază vechiul obicei de tăiere a porcului. Expoziția intitulată "Pomana porcului" a fost amenajată în incinta Combinatului Fondului Plastic de așa zisa “Alianța artist-run space, București.”  Galeriile Alert studio, Atelier 030202, Diptych, E T A J artist-run space s-au reunit în gruparea ALIAJ pentru o sărbătoare ca în "familie". Amplasată într-una din vecinătățile sălbatice ale Combinatului Fondului Plastic, expoziția a frizat cu răsturnări de situație asociate vechiului obicei tradițional. Artiștii ne oferă astfel și câteva indicii de citire a expoziției, care pleacă de la premisa că reperele își pierd treptat conotațiile; unele dintre ele dispar definitiv, iar altele se transformă. De asemenea, opera artistului Pieter Aertsen, "A Meat Stall with the Holy Family Giving Alms", pictată în secolul XVI,  reprezintă una din imaginile-reper ale expoziției, în acest sens.Panotată în continuarea unui șir lung de mese peste care erau întinse bucate tradiționale din porc și palincă, expoziția a atins deznodâmântul cu o lucrare dedicată cuplului Ceaușescu: moment în care, dacă apucai să guști ceva din ce era pe masă, îți stătea mâncarea în gât. Două capete de porci străjuiau de o parte și de alta pomi înveliți cu saci industriali. Lucrarea "Nicu + Elena, Rest in pig" semnată de Irlo, prezenta ironic cultul personalității al cuplului dictatorial prin prezentarea a două capete de porci cumpărate din piața Obor. Artistul ne mărturisește că nu a omorât niciodată animale: "De fapt, nimeni de aici nu a tăiat porcul, iar masa am organizat-o de dragul evenimentului", completează Mircea Modreanu de la Etaj artist-run space.Prezentarea ironică a vechiul obicei a variat plastic de la colaj la pictură și de la obiect la instalație. Discursul duchampian este revendicat asfel prin prezența unor obiecte ready-made cu trimiteri la clasa politică din timpul regimului socialist și din perioada de tranziție către capitalism (Modreanu Mircea, Ionuț Zevideanu, Irlo).  Alte lucrări oferă noi semnificații în ceea ce privește tradiția aflată sub semnul schimbărilor sociale (Loredana Stancu, Cătălin Burcea, Magdalena Pelmuș, Bogdan Pelmuș, Raluca Ilaria Demtrescu)." Lucrarea mea e un autoportret în ceară cu o limbă scoasă țesută din mărgele, înconjurată de petale de flori și insecte. E o parafrază mai bizară a expresiei populare care sugerează că ești ceea ce mânanci. Preiei energiile și puterea din mâncare", spune Magdalena PelmușCum traversează “Pomana Porcului”, tendințele prezente ale tradiției precreștine și care este liantul pe care îl capătă în sfera artei contemporane, perspectivele și tematicile de demult? Întrebarea încă mai caută răspunsuri, dar partea bună este că nicun un artist care a expus acolo nu a tăiat porcul, sau cel puțin, nu cu sânge rece.               Fotografii @Sergiu Chihaia, @AliajArticol: Elena Ghițoiu  

Previous
Previous

Un dialog despre violența domestică cu artista Zeta Iakovu

Next
Next

Equilibrium. Povești cu artă despre fete și femei în pandemie