Leonard Bejenaru. Strike a pose
Chiar simt că a fost o provocare participarea mea în calitate de curator în cadrul concursului /Untitled, dar nu o provocare de tipul aceleia care te epuizează spre final, ci mai mult în sensul aceleia care-ți face cu ochiul și tu trebuie să fii pe fază, ca să vezi de ce?! Iar propunerea cu care a venit artistul vizual Leonard Bejenaru a adus un sparkle în ochii mei prin prezența unor elemente glamour care potențează cu bun simț studii serioase după natură. Și m-a atras faptul că într-un context în care arta contemporană este hibridizată și extinsă deseori multimedia, artistul Leonard Bejenaru fidelizează cu natura prin execuții clare și interpetări care îmi aduc aminte de arta clasică și arta făcută la comanda unui mecena.Ca să nu râmână doar simple interpretări în /Untitled, i-am luat artistului un interviu exclusiv pentru @artevezi; așa încât i-am adresat doar trei întrebări, suficient zic eu, cât să deschidă apetitul iubitorilor de artă: 
Ioana Mîțu: Cui ți-ar plăcea să-i execuți portretul și de ce?
Leonar Bejenaru: Sunt multe staruri pe care le admir și cu siguranță mi-aș dori să le pot reprezenta în modul meu artistic. Cred că e și foarte greu de ales. Spre exemplu de prin liceu am avut o fascinație enormă pentru Frida Kahlo, ba încă am reușit să fac un mural imens pe liceul la care am învătat în Iași. Cel mai mult apreciez personalitatea umană, trăsăturile care indică tăria de caracter a cuiva. Și cumva asta mă ajută pe mine să lucrez mai ușor, să surprind o anumită latură a persoanei portretizate. Pentru mine, chipul uman este o pânză în sine; cu trăiri, sentimente, dorințe, remușcări. Chipul uman mă inspiră și îmi permite să mă exprim artistic, indiferent de subiectul pe care îl am în fața ochilor.
Leonar Bejenaru: Sunt multe staruri pe care le admir și cu siguranță mi-aș dori să le pot reprezenta în modul meu artistic. Cred că e și foarte greu de ales. Spre exemplu de prin liceu am avut o fascinație enormă pentru Frida Kahlo, ba încă am reușit să fac un mural imens pe liceul la care am învătat în Iași. Cel mai mult apreciez personalitatea umană, trăsăturile care indică tăria de caracter a cuiva. Și cumva asta mă ajută pe mine să lucrez mai ușor, să surprind o anumită latură a persoanei portretizate. Pentru mine, chipul uman este o pânză în sine; cu trăiri, sentimente, dorințe, remușcări. Chipul uman mă inspiră și îmi permite să mă exprim artistic, indiferent de subiectul pe care îl am în fața ochilor.
I. M.: Ce rol are moda în arta ta? Se întrepătrund aceste două pasiuni sau merg în paralel?
L. B. : Am cochetat cu zona de modă de pe la începutul facultății încurajat de colegele mele care au fost plăcut surprinse de pastelurile mele. E mult spus că moda este o pasiune pentru mine; e mai degrabă o necesitate și o prelungire în sfera practică a paletei de culori cu care lucrez. Mi-ar plăcea să lucrez cu designeri de modă tocmai că aceștia sunt primii care înțeleg valoarea artistică a creațiilor și culorilor mele.
I. M. : Ce-ți dorești în viitor, pentru tine ca artist?
L.B. : Toții artiștii își doresc faimă și recunoașterea artei lor. Cred că face parte din orgoliul specific Creatorului, a celui ce știe să făurească, să lase ceva durabil spre bucuria celor ce îi urmăresc cariera și pânzele. Dacă ar fi să dau un răspuns mai concret, îmi doresc să încep o serie nouă care să atragă atenția criticilor de artă, galeriștilor și colecționarilor. Am câteva idei în lucru pentru asta și sper să le pot lansa în curînd. Așa că urmăriți-mi contul de instagram pentru câteva surprize, sper eu plăcute.
