Despre migrare și spațiu. România la Bienala de arhitectură din Veneția

  Bienala de Arhitectură din Veneția își așteaptă vizitatorii până pe 21 Octombrie 2021. Această a 17-a ediție, mai întâi amânată în 2020 din cauza pandemiei, invită nu mai puțin de 60 de țări să readucă la viață pavilioanele istorice din Giardini della Biennale. Printre invitate erau prezente pentru prima oară țările Grenada, Irak și republica din Uzbekistan. Tematica pentru anul 2021 este viața în comunitate, iar România participă cu o propunere introspectivă: expoziția Fading Borders.Proiectul expozițional “Fading Borders” a fost declarat câștigător în urma unui concurs național de selecție organizat în două etape, la sfârșitul anului 2019 și începutul anului 2020.  El răspunde subiectului ales de bienală pentru anul 2021, “Cum locuim împreună” și a fost gândit de echipa biroului de arhitecți POSTER. Expoziția deschide o discuție în jurul fenomenului de migrare negativă suferit de România, observând consecința lui în gestul comunităților de a trăi și în forma așezărilor lor. Ea chestionează felul în care această dinamică are capacitatea să schimbe modul de interpretare în urbanitatea actuală și cum se pot construi forme noi de trai în situația prezentă. Rezultatul pe care îl avem în fața ochilor este o expoziție contemplativă, care sesizează estetica mutațiilor populației și ceața care înconjoară identitatea arhitecturii de azi.    Proiectul “Fading Borders” a fost gândit de Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristi Bădescu, Ștefania Hîrleață și Radu Tîrcă. Găsim înăuntrul său două studii diferite, “Plecat” (“Away”) realizat de echipa TELELEU și “Orașe românești în declin” (“Shrinking Cities in Romania”) realizat de echipa IdeilaGRAM. Lucrarea “Orașe românești în declin” a luat naștere ca urmare a unei cercetări începute în 2009 asupra declinului și contracției orașelor românești. Printr-o serie de fotografii care cataloghează diferite unghiuri de părăsire a orașelor, cercetarea aduce la lumină efectele diminuării populatiei, vizibile în mediul urban. Acest fenomen, numit shrinkage, se referă la declinul unei localități. În timp ce părăsirea orașelor este un proces internațional, ea generează o pierdere de sens, iar prezența sa în Romania este mult mai marcantă în fond. Orașe de tipologii și mărimi diferite se confruntă cu diverse forme de declin: socio-cultural, economic, fizic sau demografic. Fac parte din colecția de fotografii urbe turistice, mari și mici, industriale, agricole, istorice, chiar și porturi de la Dunăre. Paradoxal, acest proces de părăsire permite noțiunii de declin să coexiste cu cea de creștere, fapt care decurge dintr-o flexibilitate a locuitorilor ce depășește simplul gest de a construi. Studiul subliniază existența a două realități paralele: cea de teren cu construcții improvizate sau părăsite, și cea oficială care trece sub tăcere starea reală a urbanismului în România. În ciuda conotațiilor aparent negative, fenomenul de shrinkage este, de fapt, o forță motrică a modernizării, a căutării de resurse alternative, a creației artistice, a reevaluării relațiilor interumane.    La rândul lui, proiectul jurnalistic “Plecat” analizează gestul de a locui, dar din  afara teritoriului Român. Plecați în epopee cu caravana din 2013, fotograful Cosmin Bumbuț și jurnalista Elena Stancu documentează povestea vieții celor care au decis să își găsească norocul la căpșuni. Obiectivul lor este să înțeleagă impactul pe care l-a avut plecarea asupra celor aproximativ 5 milioane de Români absenți și asupra țărilor de adopție. România este țara din Europa cu cei mai mulți locuitori care trăiesc în afara ei : 14,6% (sursă: Politico, 2019) din populație. Din numeroasele povești întâlnite, TELELEU alege 18 care ilustrează complexitatea conviețuirii emigranților români în diferite comunități locale din Europa. Contextele variate ne permit să facem cunoștință cu persoane care lucrează legal sau nu, în Germania, Spania și Portugalia. Proiectul povestește în imagini și text cum criza sanitară le-a afectat acestor persoane condițiile de muncă: cei din Germania au continuat lucrul în agricultură, cei din Spania și-au văzut comerțul impactat, iar cei din Portugalia au pierdut joburile lor în domeniul turismului.    La Veneția, “Fading Borders” ne pune și pe noi într-o postură introspectivă, gândindu-ne poate la orașele care au rămas în construcție. Deși migrația poate fi văzută ca un fenomen asociat sărăciei, războiului sau dezastrelor naturale, realitatea ei este adusă prin expoziție în centrul discuțiilor despre modul în care vom trăi, despre modul în care vor exita astfel, orașele. Expoziția poate fi vizitată online, aici.Event and participants’ links :https://fadingborders.eu/https://www.labiennale.org/en/architecture/2021/17th-international-architecture-exhibitionhttps://teleleu.eu/povesti/https://ideilagram.myportfolio.com/https://my.matterport.com/show/?m=ssfBene6fz3