„Căruța fantomă”, proiecție în cadrul „MUT”
𝐒𝐚̂𝐦𝐛𝐚̆𝐭𝐚̆, 𝟐𝟓 𝐢𝐚𝐧𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐝𝐞 𝐥𝐚 𝐨𝐫𝐚 𝟏𝟔, 𝐥𝐚 𝐂𝐢𝐧𝐞𝐦𝐚𝐭𝐞𝐜𝐚 𝐄𝐟𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐁𝐮𝐜𝐮𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐢 va avea loc a doua proiecție din cadrul „𝐌𝐮𝐭”, program inițiat de UNATC „Ion Luca Caragiale”, prin Centrul de Pedagogie și Studiul Imaginii „Sorin Botoșeneanu”, în colaborare cu Cinemateca Română. Cu această ocazie va fi prezentat filmul „Căruța fantomă” (Suedia, 1921), realizat de Victor Sjöström. Proiecția va fi urmată de o discuție între Radu Jude și Andrei Rus. „Mut” face parte din proiectul Arhiva activă.
Lansat în 1921, în plină perioadă de aur a cinematografiei suedeze, „Căruța fantomă” a cunoscut un imens succes în epoca mută a cinematografiei. Având un buget considerabil la dispoziție și posibilitatea de a adapta o operă literară a Selmei Lagerlöf, prima femeie câștigătoare a premiului Nobel pentru Literatură, regizorul Victor Sjöström (care și interpretează rolul principal masculin), împreună cu directorul de imagine Julius Jaenzon, construiesc un univers fantastic, al unei lumi aflate la întretăierea dintre planul realității imediate și tărâmul morților.
Cu o construcție narativă elaborată, bazată pe flashbackuri, jonglând constant între prezent și trecut, filmul mai are o calitate extraordinară pentru epoca în care a fost realizat: armosfera diafană recreată prin efecte speciale care, o sută de ani mai târziu, sunt de o frumusețe plastică și o eficiență ce taie respirația. Imaginea decorporalizării morților, sau aceea a căruței profilate ca o iluzie deasupra unor peisaje magnifice nocturne, sau plonjând în adâncurile mării pentru a-și colecta pasagerii, au marcat pentru totdeauna cinematografia internațională.
De pildă, o evidentă influență a exercitat acest film asupra celuilalt mare cineast suedez, activ câteva decenii mai târziu, Ingmar Bergman. Mai ales „Fragii sălbatici”, unde Sjöström însuși joacă un rol similar celui din „Căruța fantomă”, al unui bărbat devenit inert emoțional care are ocazia să-și reviziteze momentele relevante ale vieții, pare o lectură personalizată a lui. Faimoasă e și secvența în care David sparge, într-un acces de furie nebună, ușa cu toporul pentru a ajunge la soția și copiii lui închiși în baie - pe care a citat-o mai târziu Stanley Kubrick, în „The Shining”, într-o altă structură narativă ce pare, până la un punct, o replică la filmul lui Sjöström.
Însă, dincolo de importanța culturală a „Căruței fantome” care v-ar putea face curioși să-l descoperiți sau revizitați la cinema, cel puțin la fel de important e că filmul rezistă incredibil trecerii timpului. Reprezentarea parabolică a raportul omului cu moartea, tema ispășirii și răscumpărării, dar și frumusețea sa plastică ieșită din comun fac din acest film o operă universal și - se pare - atemporal valabilă.
DESPRE „MUT”
„Mut” va organiza proiecții lunare cu filme mute din Arhiva Națională de Filme, prilejuind spectatorilor întâlniri consistente cu o perioadă a istoriei filmului internațional mai puțin cunoscută și promovată în zilele noastre, plasată temporal (cu aproximație) în intervalul 1894-1930.
De asemenea, în cadrul unor colaborări cu centrele culturale și cu festivalurile de film din România, proiectul va organiza și alte proiecții și programe de filme. Toate proiecțiile vor fi urmate de dialoguri între organizatori și invitații lor, în cadrul cărora filmele prezentate vor fi contextualizate, iar modurile de producție și particularitățile lor narative și stilistice vor fi descrise publicului dornic să se familiarizeze cu istoria filmului mondial.
Unele dintre proiecții vor fi însoțite de acompaniament muzical live și de alte formule performative care vor încerca fie să reia tipare sonore diverse din epoca analizată, fie să le actualizeze prin abordări contemporane.