Architectures of Healing. Expoziția organizată de ICR Berlin în parteneriat cu Fundația Berliner Leben și rezidența artistică Fresh A.I.R.

   ICR Berlin anunță finisajul expoziției „Architectures of Healing”, care va avea loc pe data de 15 martie în spațiul  [Ceci n’est pas une] Gallery. Expoziția, curatoriată de Ioana Mandeal, reprezintă rezultatul unui parteneriat în premieră dintre ICR Berlin cu Fundația Berliner Leben și rezidența artistică Fresh A.I.R.Conceptul expozițional a fost realizat alături de tinerele artiste vizuale Diana Păun și Oana Maria Pop, bursiere ale ediției Fresh A.I.R. #8 (2023).Concepută ca o prezentare satelit a expoziției de grup “Linguistic Xpedition” ce încheie programul rezidenței artistice la Muzeul Urban Nation din Berlin, expoziția „Architectures of Healing” se va extinde în spațiul cultural al orașului Berlin printr-o serie de acțiuni participative menite să deschidă demersurile artistelor către comunitățile locale.  Pornind de la rezultatele preliminare ale cercetărilor întreprinse în contextul programului Fresh A.I.R., miza expoziției este aceea de a intra în profunzimile proiectelor și a releva întreaga complexitate a procesului de lucru: de la palierul documentar și metodologia mitică din spatele procesului de creație, până la etapele artistice intermediare și geneza lucrărilor finale. Folosind o varietate de tehnici, expoziția se dezvoltă transmedial, oscilând între forme clasice — precum arta grafică și pictura — și experimentul fotografic, instalația audio-video și desenul experimental.Pe parcursul celor 10 luni ale rezidenței Fresh A.I.R., artistele au fost invitate să analizeze actul vorbirii ca element constitutiv al percepției și comunicării umane. Ceea ce pentru Diana Păun și Oana Maria Pop a început în cadrul acestui complex tematic ca un exercițiu de investigare a limbajului ca mediu esențial de reprezentare a lumii, ori chiar de generare de noi lumi, în contextul expoziției „Architectures of Healing” ia forma unui demers reparatoriu. Proiectele celor două artiste ne invită, prin experiențele și strategia proprie, să reflectăm asupra puterii structurale a limbajului de a modela realități. În epoca (supra)informației, cuvântul se dezvăluie deseori ca o lamă cu două tăișuri.  Navigând ambiguitățile limbajului, Diana Păun se poziționează în miezul fluviului de date, pe urmele adevărului și urmărește modul în care abundența de fake news și tacticile de dezinformare prezente în spațiul public al tehnologiei pot avea efecte nocive asupra vieții contemporane.În același timp, Oana Maria Pop deschide problematica inadecvării limbajului către orizontul unui subiect amar și stigmatiza(n)t: narativele violenței de gen și propagarea limbajului dual în reprezentarea traumei. Formate ca o reacție la efectul de „oglindă distorsionată” prezent în mass media – ca loc privilegiat al producției cunoașterii contemporane –, abordările artistelor aplică ceea ce am putea privi drept metode de cercetare orientate către acțiune: investigații jurnalistice, analiză de presă scrisă, culegere de interviuri, acțiuni participative și de outreaching.DESPRE ARTISTE:Diana-Elena Păun(n.1995) este o artistă vizuală cu sediul între București și Berlin. Aabsolvit studiile de licență și masterat în Fotografie și Imagine Dinamică la Universitatea Națională de Arte din București și și-a completat formarea cu o bursă în cadrul Kunstuniversität Linz, Austria. Proiectele ei au fost expuse la nivel național și internațional la instituții de artă contemporană precum: Galeria Posibilă, București (The Use of Landscape, 2021); Muzeul Național de Artă Contemporană, București (Possible Interactions, 2021); Musée de la Chasse et de la Nature, Paris (L’Ours, 2019); MSUM Museum of ContemoranyArt, Ljubljana (Transform, 2019); Galeria Park View, Shenzhen, China (In Translation -The Contexts of Nature, 2022).Oana Maria Pop (n. 1989) lucrează cu precădere în tehnică mixtă cu ulei și acrilic pe pânză, silicon industrial și fotografie. Practica sa presupune reprezentarea cartierelor în care a crescut și a altor împrejurimi care au lăsat o impresie asupra ei.  În ultimii ani, Oana și-a concentrat explorarea artistică asupra reprezentării femeilor atât în artă, cât și în societate. Lucrările ei abordează și contestă în mod critic narațiunile predominante în jurul miturilor violului, violenței domestice și diferitelor forme de abuz împotriva femeilor și fetelor. Oana Maria Pop a avut proiecte și colaborări expuse la instituții de artă contemporană precum: Galeria Iaga, Cluj-Napoca (Small details, not important, 2023); Centrul de Cultură Urbană, Cluj-Napoca (Put It InOther Words, 2023); Muzeul Național de Artă Contemporană, București; Kunsthalle Bega, Timișoara; Kunstnernes Hus, Oslo (contribuție pentru proiectul Book of Change, 2022, 2021); Galeria Galateca, București (NU Abuzului Împotriva Femeilor, 2021); Muzeul de Artă, Cluj-Napoca (Neo-Manifest Romantic, 2020).ORGANIZARE:Organizat de Fundația Berliner Leben, în cooperare cu Muzeul Urban Nation, programul de rezidență artistică FRESH A.I.R. oferă anual, începând cu 2018, unui număr de până la 12 artiști vizuali șansa de a absorbi noi impulsuri și a se integra în scena culturală vibrantă a Berlinului pentru o perioadă de 11 luni. Pe parcursul șederii, bursierii sunt încurajați să dezvolte proiecte de cercetare vizuală care sunt orientate spre cele trei priorități strategice ale Fundației: specificitatea locului, angajamentul social și originalitatea. Linguistic Xpedition, Expoziția de final a celor 12 bursieri din 2023 a fost deschisă în data de 28 octombrie 2023 și poate fi vizitată până în 31.05.2024 în spațiul de proiecte al Muzeului URBAN NATION din Berlin.Mai multe informații găsiți aici.PROGRAMUL CONEX AL EXPOZIȚIEI:Miza programului colateral al expoziției „Archirectures of Healing” este aceea de a depăși granițele convenționale ale experienței artistice și a contribui la dezvoltarea unui nou spațiu de reflecție în jurul proiectelor. Lucrând în mod aplicat cu subiecte de profund impact social, cele două artiste țintesc să ridice gradul de conștientizare asupra acestora și să contribuie la dezbateri de mare relevanță contemporană în societățile de pretutindeni.În acest sens, modelarea unui program discursiv și participativ în jurul expoziției, menit să apropie arta de societatea locală, devine cu atât mai important. 

Previous
Previous

Ultimele zile în care mai poate fi văzută expoziția lui Dan Perjovschi din Reșița

Next
Next

Foto-obiectul ca mediator istoric. Un dialog cu artistul Sever Petrovici Popescu și curatoarea Ioana Marinescu (DUPLICATE)